Pentru ca toata lumea asteapta mereu ceva, echipa trenSformers va invita in perioada 6-12 decembrie intr-o sala destinata acestei activitati si montata in Sala Mediateca din cadrul Centrului National al Dansului din Bucuresti. Mai ales daca va aflati intre destinatii!

trenSformers este un proiect de investigatie si interventie artistica pe trenuri si in gari. Primele interventii trenSformers au avut loc in august 2009 pe relatia Cluj – Bucuresti. trenSformers isi propune sa descopere activ si creativ diferentele regionale si sa provoace mecanismele perceptiei sociale.

Sala de Asteptare cu Program Permanent este deschisa pe toata perioada 6 – 12 decembrie pe intreaga durata a zilei.

Duminica 6 decembrie – ora 20:30
Sala de asteptare cu program permanent se deschide. Prezentare activa a proiectului trenSformers.

Luni 7 decembrie – ora 19.00
Scoala Generala – story-circle in sala de asteptare – fiecare participant este invitat sa contribuie cu o poveste din tren/despre tren.

Marti 8 decembrie – ora 19.00
O conversatie cu sociologul Puiu Lățea pe tema diferentelor regionale.
Puiu Lățea este doctorand in antropologie la University of Michigan (unde a tinut si cursuri de introducere in antropologie), a publicat in 2000 România profundă în comunism: istorie locală, dileme identitare și economie secundară la Sântana (cu Liviu Chelcea), iar domeniile sale de interes sunt istoria stiintelor sociale, teorie sociala, etnometodologie, analiza conversatiei. A fost intre 1999 si 2000 editor al Romathan: Revista de studii despre romi, iar intre 2000 si 2001 cercetator al Transparency International Romania. Acum desfasoara o cercetare privind vanzarea pe datorie in satul romanesc.

Miercuri 9 decembrie – ora 20.00
Tren lejer – performance colectiv

Joi 10 decembrie – film, ora 20:30
Proiectia filmului REVELION 2008 si discutie cu autorii.
“Vlad Petri si Mădălina Roșca se urca in trenuri in noaptea de revelion. Filmul e povestea unui drum, din zi in noapte, prin nord-estul tarii. Oameni, muzica, artificii, anul nou…in tren.”

Vineri 11 decembrie – ora 19.00
Discutie cu antropologii Șerban Anghelescu si Ana Chirițoiu.

Sambata 12 decembrie – ora 20.00
Inchiderea Salii de Asteptare. Atelier de teatru pornind de la arhiva de povesti din/despre tren. Participanti: Monica Marinescu, Lala Misosniky, Sorin Poamă.

Pe data de 8 noiembrie 2009, la ora 18.00, va avea loc la Centrul National al Dansului Bucuresti conferinta de presa in care se va prezenta proiectul-pilot trenSformers. Conferinta va fi urmata de proiectia filmului-document realizat de echipa Veioza Arte, activa pe intreg parcursul calatoriilor trenSformers.

trenSformers este un proiect de investigatie si interventie artistica pe trenuri si in gari. Primele interventii trenSformers au avut loc in august 2009 pe relatia Cluj – Bucuresti. trenSformers isi propune sa descopere activ si creativ diferentele regionale si sa provoace mecanismele perceptiei sociale.

trenSformers a functionat ca interventie spontana si munca creativa alaturi de calatorii ocazionali din trenurile accelerat si personal. Directiile principale au fost: interviu, olfactiv, sonor, vizual si schimb de obiecte. Prin aceste actiuni, echipa si-a propus sa redimensioneze calatoria cu trenul, comunicarea intre calatori si creativitatea personala.

trenSformers este un proiect tangaProject independent şi gratuit.

Echipa trenSformers 2009 a fost formata din artistii Paul Dunca, Zoe Olaru, Ioana Păun, David Schwartz, Constantin Vică, Kevin Molin, echipa de documentaristi Veioza Arte (Tania Cucoreanu si Andrei Ioniţă) si bloggerii Andra Matzal, Miron Ghiu si Matei Schwartz.

Acest proiect a fost sustinut de CFR Calatori S.A. si de Scot&Company Consulting.

Întotdeauna am reușit să adorm și să dorm mai bine pe tren ca în niciun alt loc. Poate pentru că zgâlțâitul trenului pe șine mă face să mă simt ca într-un leagăn.

trenSformer nr.3b, din “Jurnal de Bord”

foto: tania cucoreanu

Am descopus părțile corpului celor 5 trenSformeri: Ioana și Zoe din Cluj și David, Kostea, Paul din București. Le-am amestecat și le-am dat călătorilor să le recompună în ceea ce numeam „portretul robot al clujeanului/bucureșteanului”. Împreună încercam să analizăm reprezentările lor vizuale. De ce alegeau o freză și nu alta, de ce îi dădeau o identitate, un nume, o ocupație, o pasiune, o slăbiciune? De ce doar așa poate fi un bucureștean? Și dacă îi schimb bluza mai e bucureștean? Dar dacă îi pun păr lung?

Chicco așa cum îl vede Alex din Dej. Chicco e din București, are 9 ani, omoară pisici, ar putea fi prieten cu Alex și dacă ar comenta despre ardeleni, Alex l-ar ignora. Alex e și el puști. Mama lui e bucureșteancă.

așa îl vede Cristina din Brașov pe Bucureștean. L-ar chema Răzvan, ar avea un Audi, apendicită nedescoperită, ar asculta punk și în secret manele, ar sta în Titan și ar fi cool.

Elena din Ardeal îl vede așa pe Moldovean. Are pantofi tociți pentru că umblă mult, haine modeste, freză simplă și ochelari kitschoși.

un constănțean care locuiește în București face portretul robot al clujencei

așa ar arăta o fată din Cluj

Unul dintre lucrurile care contează când te îmbraci e cum se asortează hainele de pe tine cu peisajul înconjurător. Înainte să iei trenul personal, știi bine ce te așteaptă: canapele din piele „maro lucitor”, perdele și pereți café au lait, vagoane azur cu interior metalic roșu-ruj. So how would you trenSform yourself?